Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele autodotare:

AUTODOTÁRE, autodotări, s. f. Acțiunea de a se autodota și rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. autodota.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


AUTODOTÁRE s.f. Acțiunea de a autodota ; autoutilare. [< autodota].
Sursa: Dicționar de neologisme

AUTODOTÁRE, autodotări, s. f. Acțiunea de a se autodota și rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. autodota.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

autodotare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul autodota