AUTENTIFICÁ, autentífic, vb. I. Tranz. A face ca un act să devină autentic; a legaliza. [Pr.: a-u-] – După fr. authentifier.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AUTENTIFICÁ vb. I. tr. A face ca un act să devină autentic, a-i da caracter de autenticitate. [Pron. a-u-, p.i. autentífic. / cf. fr. authentifier, germ. authentifizieren].
Sursa: Dicționar de neologisme
AUTENTIFICÁ vb. tr. a face ca un act să fie autentic. (după fr. authentifier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AUTENTIFICÁ, autentífic, vb. I. Tranz. A face ca un act să devină autentic, a învesti un act cu formele legale. V. legaliza. [Pr.: a-u-] – După fr. authentifier.Sursa: Dicționarul limbii române moderne autentificá (a ~) (a-u-) vb., ind. prez. 3 autentíficăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită autentificà v. a legaliza.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
AUTENTIFICÁ, autentífic, vb. I. Tranz. A face ca un act să devină autentic; a legaliza. [Pr.: a-u-] – După fr. authentifier.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)