ASTRINGÉNȚĂ s. f. Proprietate a unor substanțe de a fi astringente. – Din fr. astringence.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
ASTRINGÉNȚĂ s. f. proprietate a unor substanțe astringente. (< fr. astringence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ASTRINGÉNȚĂ s.f. Calitatea unor substanțe de a fi astringente. [< fr. astringence].
Sursa: Dicționar de neologisme
ASTRINGÉNȚĂ s. f. Proprietate a unor substanțe de a fi astringente. – După fr. astringence.Sursa: Dicționarul limbii române moderne astringénță s. f., g.-d. art. astringénțeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ASTRINGÉNȚĂ s. f. Proprietate a unor substanțe de a fi astringente. – Din fr. astringence.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
astringenta - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul astringent
astringentă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul astringent
