Am găsit 11 definiții pentru cuvantul/cuvintele aspic:

ASPÍC, aspicuri, s. n. Substanță gelatinoasă obținută din suc de oase și de carne, folosită la unele mâncăruri (ca garnitură). – Din fr. aspic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ASPÍC s. n. substanță gelatinoasă din zeamă de carne și oase, pentru prepararea unor mâncăruri. (< fr. aspic)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ASPÍC s.n. Substanță gelatinoasă pregătită din zeamă de carne și de oase, folosită pentru prepararea unor mâncăruri; gelatină, piftie. [Pl. -curi. / < fr. aspic].
Sursa: Dicționar de neologisme

aspíc (aspícuri), s. n. – Garnitură de gelatină, pentru răcituri sau alte mîncăruri. Fr. aspic (Lacea, Dacor., V, 395).
Sursa: Dicționarul etimologic român

aspíc (-ce), s. n. – Levănțică (Lavandula spica). Fr. aspic. Tiktin și DAR îl derivă direct din germ. Spik; care, ca și fr., este numele științifico-comercial al acestei plante, lat. spica.
Sursa: Dicționarul etimologic român

ASPÍC1 s. m. (Reg.) Levănțică.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ASPÍC2 s. n. Substanță gelatinoasă obținută din suc de oase și de carne și folosită la unele mâncăruri (ca garnitură). – Fr. aspic.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*aspíc n. (fr. aspic). Răciturĭ din zeamă de carne saŭ pește care se pun pe lîngă mezelurĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

aspíc s. n., (sorturi) pl. aspícuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

aspic m. Bot. Tr. V. levant. [Nemț. SPIK].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ASPÍC, (2) aspicuri, s. n. 1. Substanță gelatinoasă obținută din suc de oase și de carne, folosită la unele mâncăruri (ca garnitură). 2. Sortiment de aspic (1). – Din fr. aspic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)