Am găsit 36 de definiții pentru cuvantul/cuvintele arlechin:

ARLECHÍN, (1) arlechini, s. m., (2, 3) arlechine, s. n. 1. S. m. Personaj comic din vechile farse (populare) italiene. 2. S. n. Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unei scene, pentru a permite micșorarea lățimii acesteia; fiecare dintre extremitățile laterale, din față, ale unei scene. 3. S. n. Fiecare dintre reflectoarele din fața scenei. – Din fr. arlequin, it. arlecchino.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ARLECHÍN I. s. m. personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască și un costum pestriț. II. s. n. 1. panou lateral și draperie care încadrează deschiderea scenei. 2. fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. (< it. arlecchino, fr. arlequin)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ARLECHÍN s.m. Personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască și un costum pestriț. V. bufon. [< it. arlecchino < v.fr. Hellequin – personaj mitic demonic].
Sursa: Dicționar de neologisme

ARLECHÍN s.n. Panoul lateral și draperia care limitează deschiderea scenei. ♦ Fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. [Pl. -ne, -nuri. / < it. arlecchino].
Sursa: Dicționar de neologisme

arlechín (-ni), s. m.1. Personaj comic, măscărici, bufon. – 2. Fiecare din cele două coloane laterale care formează deschiderea unei scene, culisă. Fr. arlequin.Der. arlechinadă, s. f. din fr.; arlechinat, adj. (pestriț).
Sursa: Dicționarul etimologic român

ARLECHÍN1, arlechine, s. n. 1. Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unei scene, pentru a permite micșorarea lățimii acesteia. 2. Fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. – Fr. arlequin.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ARLECHÍN2, arlechini, s. m. Personaj comic din farsele populare italiene. – Fr. arlequin (it. arlecchino).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*arlechín m. (fr. arlequin, d. it. arlecchíno [vfr. Hellequin, numele unuĭ drac din poveștile evuluĭ mediŭ], d. germ. erlkönig, traducere greșită a dan. ellekonge, regele spiritelor numite elfi, introdus de Herder în lit. germ. Goethe are o vestită baladă cu titlu de Erlkönig). Bufon cu îmbrăcăminte multicoloră luat din vechea comedie italiană. Fig. Om care-și tot schimbă părerile.
Sursa: Dicționaru limbii românești

arlechín1 (personaj) s. m., pl. arlechíni
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

arlechín2 (culisă, reflector) s. n., pl. arlechíne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

arlechin m. 1. personaj comic (împrumutat din vechea comedie italiană) al cărui costum e făcut din petece de toate colorile; 2. fig. om care își schimbă adesea părerile.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ARLECHÍN, (1) arlechini, s. m., (2,3) arlechine, s. n. 1. S. m. Personaj comic din vechile farse (populare) italiene. 2. S. n. Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unei scene, pentru a permite micșorarea lățimii acesteia; fiecare dintre extremitățile laterale, din față, ale unei scene. 3. S. n. Fiecare dintre reflec­toarele din fața scenei. – Din fr. arlequin, it. arlecchino.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ARLECHÍN, (1) arlechini, s. m., (2, 3) arlechine, s. n. 1. S. m. Personaj comic din vechile farse (populare) italiene. 2. S. n. Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unei scene, pentru a permite micșorarea lățimii acesteia; fiecare dintre extremitățile laterale, din față, ale unei scene. 3. S. n. Fiecare dintre reflectoarele din fața scenei. – Din fr. arlequin, it. arlecchino.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ARLECHÍN I. s. m. personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască și un costum pestriț. II. s. n. 1. panou lateral și draperie care încadrează deschiderea scenei. 2. fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. (< it. arlecchino, fr. arlequin)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ARLECHÍN s.m. Personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască și un costum pestriț. V. bufon. [< it. arlecchino < v.fr. Hellequin – personaj mitic demonic].
Sursa: Dicționar de neologisme

ARLECHÍN s.n. Panoul lateral și draperia care limitează deschiderea scenei. ♦ Fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. [Pl. -ne, -nuri. / < it. arlecchino].
Sursa: Dicționar de neologisme

arlechín (-ni), s. m.1. Personaj comic, măscărici, bufon. – 2. Fiecare din cele două coloane laterale care formează deschiderea unei scene, culisă. Fr. arlequin.Der. arlechinadă, s. f. din fr.; arlechinat, adj. (pestriț).
Sursa: Dicționarul etimologic român

ARLECHÍN1, arlechine, s. n. 1. Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unei scene, pentru a permite micșorarea lățimii acesteia. 2. Fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. – Fr. arlequin.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ARLECHÍN2, arlechini, s. m. Personaj comic din farsele populare italiene. – Fr. arlequin (it. arlecchino).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*arlechín m. (fr. arlequin, d. it. arlecchíno [vfr. Hellequin, numele unuĭ drac din poveștile evuluĭ mediŭ], d. germ. erlkönig, traducere greșită a dan. ellekonge, regele spiritelor numite elfi, introdus de Herder în lit. germ. Goethe are o vestită baladă cu titlu de Erlkönig). Bufon cu îmbrăcăminte multicoloră luat din vechea comedie italiană. Fig. Om care-și tot schimbă părerile.
Sursa: Dicționaru limbii românești

arlechín1 (personaj) s. m., pl. arlechíni
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

arlechín2 (culisă, reflector) s. n., pl. arlechíne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

arlechin m. 1. personaj comic (împrumutat din vechea comedie italiană) al cărui costum e făcut din petece de toate colorile; 2. fig. om care își schimbă adesea părerile.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ARLECHÍN, (1) arlechini, s. m., (2,3) arlechine, s. n. 1. S. m. Personaj comic din vechile farse (populare) italiene. 2. S. n. Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unei scene, pentru a permite micșorarea lățimii acesteia; fiecare dintre extremitățile laterale, din față, ale unei scene. 3. S. n. Fiecare dintre reflec­toarele din fața scenei. – Din fr. arlequin, it. arlecchino.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ARLECHÍN, (1) arlechini, s. m., (2, 3) arlechine, s. n. 1. S. m. Personaj comic din vechile farse (populare) italiene. 2. S. n. Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unei scene, pentru a permite micșorarea lățimii acesteia; fiecare dintre extremitățile laterale, din față, ale unei scene. 3. S. n. Fiecare dintre reflectoarele din fața scenei. – Din fr. arlequin, it. arlecchino.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ARLECHÍN I. s. m. personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască și un costum pestriț. II. s. n. 1. panou lateral și draperie care încadrează deschiderea scenei. 2. fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. (< it. arlecchino, fr. arlequin)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ARLECHÍN s.m. Personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască și un costum pestriț. V. bufon. [< it. arlecchino < v.fr. Hellequin – personaj mitic demonic].
Sursa: Dicționar de neologisme

ARLECHÍN s.n. Panoul lateral și draperia care limitează deschiderea scenei. ♦ Fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. [Pl. -ne, -nuri. / < it. arlecchino].
Sursa: Dicționar de neologisme

arlechín (-ni), s. m.1. Personaj comic, măscărici, bufon. – 2. Fiecare din cele două coloane laterale care formează deschiderea unei scene, culisă. Fr. arlequin.Der. arlechinadă, s. f. din fr.; arlechinat, adj. (pestriț).
Sursa: Dicționarul etimologic român

ARLECHÍN1, arlechine, s. n. 1. Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unei scene, pentru a permite micșorarea lățimii acesteia. 2. Fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. – Fr. arlequin.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ARLECHÍN2, arlechini, s. m. Personaj comic din farsele populare italiene. – Fr. arlequin (it. arlecchino).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*arlechín m. (fr. arlequin, d. it. arlecchíno [vfr. Hellequin, numele unuĭ drac din poveștile evuluĭ mediŭ], d. germ. erlkönig, traducere greșită a dan. ellekonge, regele spiritelor numite elfi, introdus de Herder în lit. germ. Goethe are o vestită baladă cu titlu de Erlkönig). Bufon cu îmbrăcăminte multicoloră luat din vechea comedie italiană. Fig. Om care-și tot schimbă părerile.
Sursa: Dicționaru limbii românești

arlechín1 (personaj) s. m., pl. arlechíni
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

arlechín2 (culisă, reflector) s. n., pl. arlechíne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

arlechin m. 1. personaj comic (împrumutat din vechea comedie italiană) al cărui costum e făcut din petece de toate colorile; 2. fig. om care își schimbă adesea părerile.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ARLECHÍN, (1) arlechini, s. m., (2,3) arlechine, s. n. 1. S. m. Personaj comic din vechile farse (populare) italiene. 2. S. n. Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unei scene, pentru a permite micșorarea lățimii acesteia; fiecare dintre extremitățile laterale, din față, ale unei scene. 3. S. n. Fiecare dintre reflec­toarele din fața scenei. – Din fr. arlequin, it. arlecchino.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)