APRECIATÍV, -Ă, apreciativi, -e, adj. Care constituie sau conține o apreciere. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. appréciatif.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a APRECIATÍV, -Ă adj. care marchează o apreciere. (< fr. appréciatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
APRECIATÍV, -Ă adj. Care marchează o apreciere; estimativ. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. appréciatif].
Sursa: Dicționar de neologisme
apreciatív (a-pre-ci-a-) adj. m., pl. apreciatívi; f. apreciatívă, pl. apreciatíveSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită APRECIATÍV, -Ă, apreciativi, -e, adj. Care constituie sau conține o apreciere. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. appréciatif.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)