ANTIHRÉZĂ, antihreze, s. f. (Jur.) Contract prin care se dă în folosință creditorului un bun imobil care aparține debitorului. [Var.: anticréză s. f.] – Din fr. antichrèse.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ANTIHRÉZĂ s. f. (jur.) cedarea de către creditor a venitului unui bun imobil aparținând debitorului. (< fr. antichrèse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ANTIHRÉZĂ s.f. Contract prin care se cedează creditorului venitul unui bun imobil aparținând debitorului. [Var. anticreză s.f. / < fr. antichrèse, cf. it. anticresi < gr. antichresis].
Sursa: Dicționar de neologisme
ANTIHRÉZĂ, antihreze, s. f. (În dreptul burghez) Contract de garantare a unei datorii, prin care se dă în folosința creditorului un bun imobil care aparține debitorului. – Fr. antichrèse (< gr.).Sursa: Dicționarul limbii române moderne antihréză (-ti-hre-) s. f., g.-d. art. antihrézei; pl. antihrézeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ANTIHRÉZĂ, antihreze, s. f. Contract prin care se dă în folosință creditorului un bun imobil care aparține debitorului. [Var.: anticréză s. f.] – Din fr. antichrèse.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)