Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele ante:

ANTE- Element de compunere care înseamnă „înainte”, „în față”, „anterior” și care servește la formarea unor substantive, adjective și verbe. – Din lat. ante.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ANTE- pref. „anterior” (spațial și temporal). (< fr. anté-, cf. lat. ante)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ANTE- Element prim de compunere savantă, însemnând „înainte”. [< lat. ante].
Sursa: Dicționar de neologisme

ante-Pref. neol., din lat. ante; intră în compunerea anumitor cuvinte în care traduce fr. avant-: antebraț, s. n.; antegardă, s. f. (înv., avangardă), astăzi înlocuit prin avantgardă; antetren, s. n. Cf. anti-.
Sursa: Dicționarul etimologic român

ANTE- Element de compunere însemnând „înainte” și servind la formarea unor substantive și a unor adjective. – Lat. lit. ante.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*ánte- (une-orĭ și ánti-), prefix lat. care înseamnă „înainte”, ca' n: ante-meridian, anti-cipat ș. a. V. post- și pre 2.
Sursa: Dicționaru limbii românești

ANTE- Element de compunere însemnând „înainte”, „în față”, „anterior”, care servește la formarea unor substantive, adjective și verbe. – Din lat. ante.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

ante - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul antă

ante - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul antă

ante - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul antă