Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele ama:

AMÁ interj. (Înv., ir.) Zău că..., zău așa. – Din tc. ama „însă”, ngr. amá.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


amá interj. – Zău că... zău așa. – Mr. ama. Ngr. ἀμμά (Șeineanu, II, 18; Lokotsch 64); cf. tc. emme (arab. ammā), alb., bg. amá.
Sursa: Dicționarul etimologic român

ama! interj. (reg.) zău!
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

AMÁ interj. (Înv., ir.) Zău că..., zău așa! – Tc. amma „însă” (ngr. ama).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

áma și (vechĭ) amá interj. plină de ironie orĭ dispreț (turc. amma d. ar. emma; ngr. ma, bg. sîrb. ama, id.). Dar ce, halal: Ama om deștept! Ama cap de boŭ! Ama aĭ vorbit și tu! Conj. Sud. Dar, însă: știință avusese, ama n' avea practică (Iov. 205).
Sursa: Dicționaru limbii românești

amá interj.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

amà ! int. Mold. exclamare de mirare cu îndoeală: ce mai treabă ! așa ! ama! ai vorbit de te-ai pripit AL. [Turc. AMMA].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

AMÁ interj. Zău că..., zău așa. – Din tc. ama „însă”, ngr. amá.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)