ALTRUÍSM s. n. Atitudine morală sau dispoziție sufletească a celui care acționează dezinteresat în favoarea altora; doctrină morală care preconizează o asemenea atitudine. – Din fr. altruisme.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ALTRUÍSM s. n. atitudine binevoitoare și dezinteresată în favoarea altora; principiu etic preconizând asemenea atitudine. (< fr. altruisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ALTRUÍSM s.n. Atitudine binevoitoare și dezinteresată manifestată în favoarea altora. [< fr. altruisme, cf. lat. alter – altul].
Sursa: Dicționar de neologisme
ALTRUÍSM s. n. Dispoziție sufletească de a acționa dezinteresat în favoarea altora. – Fr. altruisme.Sursa: Dicționarul limbii române moderne altruísm s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită altruism n. dispozițiune binevoitoare pentru alții (în filozofia pozitivistă).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ALTRUÍSM s. n. Atitudine morală sau dispoziție sufletească a celui care acționează dezinteresat în favoarea altora; doctrină morală care preconizează o asemenea atitudine. – Din fr. altruisme.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)