aiár, aiáre, s.n. (înv.) model, etalon, măsură.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
aiár (-re), s. n. – Etalon de greutăți și măsuri. – Mr. aiare. Tc. ayar, din arab. ‘ijār (Șeineanu, III, 3; Lokotsch 899); cf. ngr. ἀγιάρι, bg. aiar. Sec. XVIII, înv.Sursa: Dicționarul etimologic român
aĭár n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] aĭar). Vechĭ. Controlarea măsurilor și greutăților pĭețeĭ. Fixarea prețurilor pĭețeĭ. Fig. Model: aĭar de patriotizm.
Sursa: Dicționaru limbii românești
aiar n. 1. măsură sau greutate controlată de stăpânire: cântar cu aiar; 2. fig. model: aiarul patriotismului. [Turc. AYAR].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a