Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele aghiuță:

AGHIÚȚĂ s. m. (Fam. și glumeț) Drac. [Pr.: -ghi-u-] – Cf. ngr. ághios „sfânt”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


AGHIÚȚĂ s. m. (Fam. și glumeț) Drac. [Pr.: -ghi-u-] – Din ngr. aghios „sfânt” + suf. -uță
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

aghiúță m., gen. al luĭ (cp. cu aghios). Fam. Dracu. A te lua Aghiuță, a adormi. (Cp. cu a trage aghioase). V. michiduță.
Sursa: Dicționaru limbii românești

Aghiúță (fam.) (-ghi-u-) s. propriu m.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

Aghiuță m. pop. 1. nume comic dat necuratului: nu-i putu scoate din mâna lui nici Aghiuță ISP.; l-a furat Aghiuță, a adormit greu, în opozițiune cu: l´a furat Sfântul, a adormit ușor: cum bău, îl și fură Aghiuță ISP.; 2. fig. omul dracului. [De aceeaș origină cu aghios, la diminutiv (cf. Michiduță, Tichiuță) și cu sensul de „sfântuleț”, luat ironic sau eufemistic (cf. Sfintele, epitet dat Ielelor sau zinelor rele)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

AGHIÚȚĂ s. m. (Fam. și glumeț) Drac. [Pr.: -ghi-u-] – Cf. ngr. ághios „sfânt”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AGHIÚȚĂ s. m. (Familiar și glumeț) Dracul. Cum mi-i văzu viteazul, unde mi se apucă și mi le dete o snopeală pînă ziseră că nu sînt ei, și nu-i putu scoate din mîna lui cu viață nici aghiuță. ISPIRESCU, U. 65. ◊ E x p r. L-a luat aghiuță = a pățit-o; a murit. L-a furat aghiuță = a adormit. Cum bău, îl și fură aghiuță. Căzu într-o amorțeală soră cu moartea. ISPIRESCU, L. 106. – Pronunțat: a-ghi-u-.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane