Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele afumătoare:

AFUMĂTOÁRE, afumători, s. f. 1. Instalație rudimentară sau cameră specială pentru afumarea cărnii, a prunelor etc. 2. Utilaj (metalic) pentru producerea fumului fără flacără în vederea liniștirii familiei de albine când se lucrează în stup. 3. Afumătorie. 4. (Înv.) Vas în care se ard mirodenii. [Var.: afumătór s. n.] – Afuma + suf. -ătoare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


AFUMĂTOÁRE, afumători, s. f. 1. Instalație rudimentară sau cameră specială pentru afumarea cărnii, a prunelor etc. 2. (Înv.) Vas în care se ard mirodenii. – Din afuma + suf. -(ă)toare.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

afumătoáre s. f., g.-d. art. afumătórii; pl. afumătóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

afumătoare f. 1. orice văscior cu substanțe mirositoare pentru afumat; 2. pl. chiar acele substanțe mirositoare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

AFUMĂTOÁRE, afumători, s. f. 1. Înjghebare rudimentară sau cameră specială pentru afumarea cărnii, a peștelui sau a prunelor. V. afumătorie. 2. (Învechit) Vas în care se ard mirodenii pentru a afuma prin casă; cățuie. O căție sau afumătoare de argint în forma unei sfere cu capac conic. ODOBESCU, S. I 459.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane

Forme flexionare:

afumătoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul afumător

afumătoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul afumător

afumătoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul afumător

afumătoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul afumător