AFLÁRE s. f. Acțiunea de a (se) afla și rezultatul ei. – V. afla.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AFLÁRE s. f. Acțiunea de a (se) afla și rezultatul ei.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
afláre (a-fla-) s. f., g.-d. art. aflắriiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AFLÁRE s. f. Acțiunea de a (se) afla și rezultatul ei. – V. afla.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) AFLÁRE, aflări, s. f. Acțiunea de a (se) afla și rezultatul ei. 1. Căpătare de informații, primire a unei vești, a unei noutăți. La aflarea rezultatului alegerilor, tot poporul muncitor și-a exprimat satisfacția. 2. Găsire a unei soluții, a unui rezultat. Aflarea numitorului comun. 3. Prezență într-un loc, într-o situație. M-a vizitat cu prilejul aflării lui in capitală.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane
Forme flexionare:
aflare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul afla