AERODRÓM, aerodromuri, s. n. Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea și staționarea avioanelor, cuprinzând și instalațiile, asistența tehnică etc. necesare activității de zbor. [Pl. și: aerodroame – Pr.: a-e-] – Din fr. aérodrome.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AERODRÓM s.n. Teren special amenajat care permite decolarea și aterizarea avioanelor. V. aeroport. [Pl. -omuri, -oame. / < fr. aérodrome, cf. gr. aer – aer, dromos – drum].
Sursa: Dicționar de neologisme
AERODRÓM s. n. teren special amenajat pentru decolarea și aterizarea avioanelor. (< fr. aérodrome)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AERODRÓM, aerodromuri, s. n. Teren neted, special amenajat pentru decolarea, aterizarea și staționarea avioanelor. [Pl. și: aerodroame] – Fr. aérodrome (< gr.).Sursa: Dicționarul limbii române moderne AERODRÓM, aerodromuri, s. n. Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea și staționarea avioanelor, cuprinzând și instalațiile, asistența tehnică etc. necesare activității de zbor. – Din fr. aérodrome.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) aerodróm (-ro-drom) s. n., pl. aerodrómuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită aerodrom n. loc destinat exercițiilor de aviațiune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
AERODRÓM, aerodroame, s. n. Teren neted, special amenajat (cu pistă de aterizaj, semnalizatoare, faruri etc.) pentru a permite decolarea, aterizarea și staționarea în bune condiții a avioanelor. V. aeroport.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane
AERODRÓM, aerodromuri, s. n. Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea și staționarea avioanelor, cuprinzând și instalațiile, asistența tehnică etc. necesare activității de zbor. [Pl. și: aerodroame – Pr.: a-e-] – Din fr. aérodrome.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AERODRÓM s.n. Teren special amenajat care permite decolarea și aterizarea avioanelor. V. aeroport. [Pl. -omuri, -oame. / < fr. aérodrome, cf. gr. aer – aer, dromos – drum].
Sursa: Dicționar de neologisme
AERODRÓM s. n. teren special amenajat pentru decolarea și aterizarea avioanelor. (< fr. aérodrome)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AERODRÓM, aerodromuri, s. n. Teren neted, special amenajat pentru decolarea, aterizarea și staționarea avioanelor. [Pl. și: aerodroame] – Fr. aérodrome (< gr.).Sursa: Dicționarul limbii române moderne AERODRÓM, aerodromuri, s. n. Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea și staționarea avioanelor, cuprinzând și instalațiile, asistența tehnică etc. necesare activității de zbor. – Din fr. aérodrome.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) aerodróm (-ro-drom) s. n., pl. aerodrómuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
aerodrom n. loc destinat exercițiilor de aviațiune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
AERODRÓM, aerodroame, s. n. Teren neted, special amenajat (cu pistă de aterizaj, semnalizatoare, faruri etc.) pentru a permite decolarea, aterizarea și staționarea în bune condiții a avioanelor. V. aeroport.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane