AERATÓR, aeratoare, s. n. Afânător. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérateur.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AERATÓR s.n. Dispozitiv folosit pentru aerație. ♦ Mașină de lucru folosită în turnătorie pentru afinarea amestecului de formare. [< fr. aérateur].
Sursa: Dicționar de neologisme
AERATÓR s. n. 1. aparat pentru aerație. 2. mașină de lucru în turnătorie pentru afânarea amestecului de formare. (< fr. aérateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AERATÓR, aeratoare, s. n. Afânător. – După fr. aérateur.Sursa: Dicționarul limbii române moderne aeratór s. n., pl. aeratoáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AERATÓR, aeratoare, s. n. Afânător. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérateur.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)