ADORÁBIL, -Ă, adorabili, -e, adj. Plin de farmec; fermecător, încântător, minunat. – Din fr. adorable, lat. adorabilis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ADORÁBIL, -Ă adj. Vrednic de adorat; fermecător. [Cf. fr. adorable, it. adorabile, lat. adorabilis].
Sursa: Dicționar de neologisme
ADORÁBIL, -Ă adj. vrednic de adorat; fermecător; admirabil. (< fr. adorable, lat. adorabilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ADORÁBIL, -Ă, adorabili, -e, adj. Plin de farmec; fermecător. – Fr. adorable (lat. lit. adorabilis).Sursa: Dicționarul limbii române moderne *adorábil, -ă adj., (lat. adorabilis). Vrednic de adorațiune.
Sursa: Dicționaru limbii românești
adorábil adj. m., pl. adorábili; f. adorábilă, pl. adorábileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită adorabil a. demn de a fi adorat.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ADORÁBIL, -Ă, adorabili, -e, adj. Plin de farmec; fermecător, încântător, minunat. – Din fr. adorable, lat. adorabilis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) ADORÁBIL, -Ă, adorabili, -e, adj. Vrednic de a fi adorat, plin de farmec, fermecător. Îl rugă s-o asculte și pe ea, spunînd c-o adorabilă naivitate că-i place psihologia și literatura. VLAHUȚĂ, O. A. III 37.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane