Am găsit 18 definiții pentru cuvantul/cuvintele adera:

ADERÁ, adér, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) 1. A deveni adeptul unui partid, al unei mișcări, al unei ideologii, al unei acțiuni, cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strâns lipit de ceva. 3. (Despre state) A deveni parte la un tratat. – Din fr. adhérer, lat. adhaerere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ADERÁ vb. I. intr. 1. A se uni cu părerea cuiva. ♦ A se alătura unui partid, unei mișcări etc., cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A fi, a se ține lipit, strâns de ceva, a se lipi de ceva. [P.i. ader, (rar) -rez, 3,6 -ră. / < fr. adhérer, cf. lat. adhaerere].
Sursa: Dicționar de neologisme

ADERÁ vb. intr. 1. a se ralia la părerea cuiva. ◊ a deveni adeptul unui partid, al unei mișcări etc. 2. (despre state) a se alătura unui tratat. 3. a fi, a se ține lipit, strâns. (< fr. adhérer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

aderá (adér, aderát), vb. – A se atașa, a se alătura, a se ralia. < Fr. adhérer.Der. (din fr.) aderent, adj.; aderență, s. f.; adeziune, s. f.
Sursa: Dicționarul etimologic român

ADERÁ, adér, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) 1. A se alipi, a se alătura unui partid, unei mișcări, unei ideologii, unei acțiuni, cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strâns lipit de ceva. – Fr. adhérer (lat. lit. adhaerere).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

aderá (a ~) vb., ind. prez. 3 adéră
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

aderà v. fig. a se alipi pe deplin: a se uni cu părerea cuiva, a fi din acelaș partid.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ADERÁ, adér, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) 1. A de­veni adeptul unui partid, al unei mișcări, al unei ideologii, al unei acțiuni, cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strâns lipit de ceva. 3. (Despre state) A deveni parte la un tratat. – Din fr. adhérer, lat. adhaerere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ADERÁ, adér, vb. I. Intranz. 1. (Despre oameni și colectivități; urmat de determinări introduse prin prep. « la ») A se alătura la, a se alipi de un partid, de o mișcare, de o ideologie, de o acțiune, cunoscindu-i și împărtășindu-i principiile. Oamenii iubitori de pace am întreaga lume înțeleg și aderă întru totul la ideea de a intensifica lupta pentru pace. SCÎNTEIA, 1951, nr. 2105. Eliad a convenit de necesitatea acelui articol [privitor la împroprietărirea țăranilor], a aderat la redacțiunea lui Nicu Bălcescu și a doua zi a venit acasă la mine, unde a scris cu mina lui acea proclamație, sub dictarea Bălcescului. GHICA, S. A. 162. 2. A se ține strîns lipit, unit de ceva. Substanța nervoasă a encefalului și a măduvei spinării aderă la altă membrană.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane

ADERÁ, adér, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) 1. A deveni adeptul unui partid, al unei mișcări, al unei ideologii, al unei acțiuni, cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strâns lipit de ceva. 3. (Despre state) A deveni parte la un tratat. – Din fr. adhérer, lat. adhaerere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ADERÁ vb. I. intr. 1. A se uni cu părerea cuiva. ♦ A se alătura unui partid, unei mișcări etc., cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A fi, a se ține lipit, strâns de ceva, a se lipi de ceva. [P.i. ader, (rar) -rez, 3,6 -ră. / < fr. adhérer, cf. lat. adhaerere].
Sursa: Dicționar de neologisme

ADERÁ vb. intr. 1. a se ralia la părerea cuiva. ◊ a deveni adeptul unui partid, al unei mișcări etc. 2. (despre state) a se alătura unui tratat. 3. a fi, a se ține lipit, strâns. (< fr. adhérer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

aderá (adér, aderát), vb. – A se atașa, a se alătura, a se ralia. < Fr. adhérer.Der. (din fr.) aderent, adj.; aderență, s. f.; adeziune, s. f.
Sursa: Dicționarul etimologic român

ADERÁ, adér, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) 1. A se alipi, a se alătura unui partid, unei mișcări, unei ideologii, unei acțiuni, cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strâns lipit de ceva. – Fr. adhérer (lat. lit. adhaerere).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

aderá (a ~) vb., ind. prez. 3 adéră
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

aderà v. fig. a se alipi pe deplin: a se uni cu părerea cuiva, a fi din acelaș partid.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ADERÁ, adér, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) 1. A de­veni adeptul unui partid, al unei mișcări, al unei ideologii, al unei acțiuni, cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strâns lipit de ceva. 3. (Despre state) A deveni parte la un tratat. – Din fr. adhérer, lat. adhaerere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ADERÁ, adér, vb. I. Intranz. 1. (Despre oameni și colectivități; urmat de determinări introduse prin prep. « la ») A se alătura la, a se alipi de un partid, de o mișcare, de o ideologie, de o acțiune, cunoscindu-i și împărtășindu-i principiile. Oamenii iubitori de pace am întreaga lume înțeleg și aderă întru totul la ideea de a intensifica lupta pentru pace. SCÎNTEIA, 1951, nr. 2105. Eliad a convenit de necesitatea acelui articol [privitor la împroprietărirea țăranilor], a aderat la redacțiunea lui Nicu Bălcescu și a doua zi a venit acasă la mine, unde a scris cu mina lui acea proclamație, sub dictarea Bălcescului. GHICA, S. A. 162. 2. A se ține strîns lipit, unit de ceva. Substanța nervoasă a encefalului și a măduvei spinării aderă la altă membrană.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane