Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele acreală:

ACREÁLĂ, acreli, s. f. 1. Proprietatea de a fi acru; gust acru, înțepător; acrime. 2. (Concr.) Mâncare, băutură cu gust acru. 3. Fig. Stare de spirit sau atitudine ursuză, supărăcioasă. – Acri + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ACREÁLĂ, acreli, s. f. 1. Proprietatea de a fi acru; gust acru înțepător. 2. (Concr.) Mâncare, băutură cu gust acru. 3. Fig. Stare de spirit sau atitudine ursuză, supărăcioasă. – Din acri + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

acreálă f., pl. elĭ. Proprietatea de a fĭ acru, aciditate, acrime.
Sursa: Dicționaru limbii românești

acreálă (a-crea-) s. f., g.-d. art. acrélii; pl. acréli
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

acreală f. starea lucrului acru.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ACREÁLĂ, acreli, s. f. 1. Proprietatea de a fi acru; gust acru, înțepător; acrime. 2. (Concr.) Mâncare, băutură cu gust acru. 3. Fig. Stare de spirit sau atitudine ursuză, supărăcioasă. – Acri + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ACREÁLĂ, acreli, s. f. 1. Însușirea de a fi acru; gust acru, înțepător. Acreala vinului. ◊ Senzație de arsură însoțită de un gust acru, provocată de o hiperaciditate gastrică. 2. (Concretizat) Mîncare sau băutură cu gust acru. Stomacul îi era leșuit... își simțea gura uscată, li era sete și avea poftă de acreală. VLAHUȚĂ, N. 75. 3. F i g. Stare de spirit sau atitudine ursuză, supărăcioasă, provocată de o neplăcere, de o jignire, de un insucces. Acreala și furia Penelopei nu reuși să-l tulbure. BART, E. 242.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane