Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele aborigen:

ABORIGÉN, -Ă, aborigeni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) Băștinaș, autohton, indigen. – Din fr. aborigène.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


aborigén, -ă adj., s.m. f. băștinaș, autohton, indigen. (< fr. aborigène, lat. aborigines)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ABORIGÉN, -Ă adj. (Rar) Băștinaș, autohton, indigen. [< fr. aborigène, cf. lat. aborigines < ab origine – de la început].
Sursa: Dicționar de neologisme

aborigén (a-bo-) adj. m., s. m., pl. aborigéni; adj. f., s. f. aborigénă, pl. aborigéne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ABORIGÉN, -Ă, aborigeni, -e, adj. (Franțuzism) Băștinaș, autohton, indigen. – Fr. aborigène (lat. lit. aborigines).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*aborigén, -ă s. și adj. (fr. aborigène, d. lat. aborigines, originarĭ, indigenĭ). Barb. Autohton, indigen, pămîntean, băștinaș. Corect rom. ar fi aborigin.
Sursa: Dicționaru limbii românești

aborigen a. originar din acea țară: plantă aborigenă. ║ m. pl. aborigeni, populațiune primitivă a unei țări.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ABORIGÉN, -Ă, aborigeni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) Băștinaș, autohton, indi­gen. – Din fr. aborigène.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ABORIGÉN, -Ă, aborigeni, -e, adj. (Franțuzism) Băștinaș, autohton, indigen. Elementul roman n-a putut să triumfe deplin, probabil din cauza unui oarecare grad de cultură al popoarelor aborigene. MACEDONSKI, O. IV 114.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane