ABOLÍ, abolesc, vb. IV. Tranz. A desființa o instituție, o stare sau anumite uzanțe; a anula în mod legal și oficial o lege, o hotărâre etc. – Din fr. abolir, lat. abolere.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a abolí vb. tr. a anula, a suprima (o lege, o instituție, o stare social-politică). (< fr. abolir, lat. abolere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ABOLÍ vb. IV. tr. A suprima, a scoate din uz (o lege, o decizie etc.). [< fr. abolir, cf. lat. abolere].
Sursa: Dicționar de neologisme
aboli, abolesc v. t. a lovi mortal; a ucideSursa: Dicționar de argou al limbii române ABOLÍ, abolesc, vb. IV. Tranz. A anula, printr-un act al puterii de stat, o lege, o hotărâre etc. – Fr. abolir (lat. lit. abolere).Sursa: Dicționarul limbii române moderne abolí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. abolésc, imperf. 3 sg. aboleá; conj. prez. 3 să aboleáscăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ABOLÍ, abolesc, vb. IV. Tranz. A desființa o instituție, o stare sau anumite uzanțe; a anula în mod legal și oficial o lege, o hotărâre etc. – Din fr. abolir, lat. abolere.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
ABOLÍ, abolesc, vb. IV. Tranz. A desființa, a suprima (o lege, o hotărîre, o decizie) printr-un act al puterii de stat.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane