Am găsit 10 definiții pentru cuvantul/cuvintele abisal:

abisál, -ă adj. 1. referitor la abis. ◊ regiune ~ă = zonă de mare adâncime a fundului mărilor și oceanelor. 2. referitor la subconștient. (< fr. abyssal)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


ABISÁL, -Ă, abisali, -e, adj. 1. De abis. ♦ Care se află sau care trăiește la mari adâncimi în mări sau în oceane. Regiune abisală. Animal abisal. 2. Care se referă la subconștient, al subconștientului. – Din fr. abyssal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ABISÁL, -Ă adj. 1. De abis. ◊ Zonă abisală (și s.n.) = regiune de fund a mărilor și a oceanelor, cu adâncimi mai mari de 2000 de metri; animal abisal = animal adaptat vieții în condițiile speciale ale acestei zone. 2. Care se referă la subconștient, al subconștientului. [Cf. fr. abyssal].
Sursa: Dicționar de neologisme

ABISÁL, -Ă, abisali, -e, adj. (Livresc) De abis. ◊ Regiune abisală = regiune a fundului mării având adâncimea peste 1000 de metri. Fr. abyssal.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ABISÁL, -Ă (‹ fr., germ.) adj. 1. Care se află la mari adîncimi în mări și oceane (ex. zonă a.); care trăiește la adîncimi în mări și oceane (ex. animal a.). ♦ Depozite a. = sedimente eupelagice alcătuite din suspensii foarte fine de natură terigenă, din resturi organice, din cenușă vulcanică și praf cosmic care formează pe fundul Oceanului Planetar mîluri calcaroase cu globigerine, mîluri silicoase cu radiolari și diatomee, și argile roșii abisale. ♦ Rocă a. = rocă intrusivă plutonică, consolidată la mari adîncimi ale scoarței terestre din corpuri batolitice, lacolitice etc. Groapă sau fosă a. = formă majoră a reliefului fundului oceanelor, cu aspect de groapă sau șanț, avînd adîncimi ce depășesc 6.000 m, axată pe o ruptură a scoarței terestre. Regiune a. = zonă de mare adîncime a fundului mărilor și oceanelor (76/100 din Oceanul Planetar), situată sub taluzul continental, ce cuprinde platourile și gropile a. 2. Psihologie a. = termen folosit adesea pentru desemnarea curentelor psihanalizei: doctrina lui Sigmund Freud; „psihologia individuală” a lui Alfred Adler; „psihologia analitică” a lui C.G. Jung ș.a. P.a. își propune să studieze straturile cele mai profunde și mai vechi ale personalității, zone ce nu sînt direct accesibile conștiinței. 3. Categorii abisale = categorii ale inconștientului care, în concepția lui L. Blaga, determină stilistic toate creațiile culturale ale umanității.
Sursa: Dicționar enciclopedic

*abisál, -ă adj. (d. abis, fr. abyssal). De abis, din abis: fauna abisală. Ca de abis, foarte adînc: adîncimile abisale ale oceanelor. V. prăpăstios.
Sursa: Dicționaru limbii românești

abisál, -ă adj. 1 Care aparține abisului, care se referă la abis. ◊ Fig. Prostie abisală. 2 Care se află sau care trăiește la mari adâncimi în mări sau în oceane. Animal abisal.Regiune abisală = zonă de mare adâncime a fundului mărilor și oceanelor, situată sub taluzul continental, care se caracterizează prin lipsa curenților și a luminii solare, prin presiune mare și prin specii de animale adaptate la aceste condiții. Depozite abisale = sedimente eupelagice alcătuite din suspensii foarte fine de natură terigenă, din resturi organice, din cenușă vulcanică și praf cosmic, care formează pe fundul oceanului planetar mâluri calcaroase cu globigerine, mâluri silicoase cu radiolari și diatomee, și argile roșii abisale. Fosă abisală = formă majoră a reliefului fundului oceanului, cu aspect de groapă sau de șanț, în general arcuită, ale cărei adâncimi depășesc 6 000 m. Argilă roșie abisală v. argilă. 3 Care se referă la subconștient, care aparține subconștientului. 4 Psihologie abisală = termen generic pentru denumirea curentelor psihanalitice care se ocupă cu studiul straturilor celor mai vechi și mai profunde ale personalității, accentuând rolul fenomenelor psihice, al dorințelor, al tendințelor afective în determinarea psihicului. Doctrina lui S. Freud ține de psihologia abisală. • pl.-i, -e. /<fr., germ. abyssal. (DEXI – „Dicționar explicativ ilustrat al limbii române“, Ed. Arc & Gunivas, 2007)
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare

abisál adj. m., pl. abisáli; f. abisálă, pl. abisále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ABISÁL, -Ă, abisali, -e, adj. 1. De abis. ♦ Care se află sau care trăiește la mari adâncimi în mări sau în oceane. Regiune abisală. Animal abisal. 2. Care se referă la subconștient, al subconștientului. – Din fr. abyssal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ABISÁL, -Ă, abisali, -e, adj. De abis. Regiune abisală = regiunea cea mai adîncă din fundul unei mări sau al unui ocean (putînd depăși chiar 9000 de metri).
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane