POZÁ, pozez, vb. I. 1. Intranz. A lua o anumită atitudine spre a servi de model unui pictor sau unui sculptor sau spre a fi fotografiat. ♦ (Peior.) A-și studia gesturile, a lua o atitudine afectată pentru a produce impresie, pentru a epata. 2. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) fotografia. – Din fr. poser.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a POZÁ vb. I. intr. 1. A sta într-o poziție favorabilă pentru a fi pictat, fotografiat. 2. A-și studia gesturile, atitudinile pentru a face impresie, pentru a epata. 3. tr., refl. A (se) fotografia. 4. (Tehn.) A așeza, a dispune, a monta, a stivui. [< fr. poser].
Sursa: Dicționar de neologisme
POZÁ vb. I. intr. 1. a-și impune o anumită atitudine, comportare etc., pentru a face impresie, a epata. 2. a sta într-o poziție favorabilă pentru a fi pictat, fotografiat etc. 3. (tehn.) a așeza, a dispune, a monta, a stivui. II. tr., refl. (fam.) a (se) fotografia. (< fr. poser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
pozá (a ~) vb., ind. prez. 3 pozeázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită pozà v. 1. a lua o atitudine spre a-i se face portretul: a poza la un pictor; 2. fig. a afecta o atitudine; gesturi spre a produce efect.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
POZÁ, pozez, vb. I. 1. Intranz. A lua o anumită atitudine spre a servi de model unui pictor sau unui sculptor sau spre a fi fotografiat. ♦ (Peior.) A-și studia gesturile, a lua o atitudine afectată pentru a produce impresie, pentru a epata. 2. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) fotografia. – Din fr. poser.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) PÓZĂ, poze, s. f. 1. Atitudine pe care cineva și-o impune; ținută, poziție. ◊ Expr. A(-și) lua o poză = a adopta o atitudine afectată pentru a produce impresie. ♦ (Rar) Fel, mod, chip, procedeu. 2. (Pop. și fam.) Fotografie. ♦ Ilustrație, reproducere. – Din fr. pose.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
PÓZĂ s.f. 1. Atitudine, poziție, ținută (pentru a poza). ♦ A(-și) lua o poză = a afișa o atitudine afectată, studiată. 2. Fotografie. 3. (Tehn.) Pozare. [< fr. pose].
Sursa: Dicționar de neologisme
PÓZĂ s. f. 1. atitudine, comportare, poziție (specifică), ținută (pentru a poza). ♦ a(-și) lua o ~ = a afișa o atitudine afectată, studiată. 2. (fam.) fotografie. ◊ ilustrație. (< fr. pose)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
póză (póze), s. f. – 1. Postură, poziție, atitudine. – 2. Fotografie. – 3. Gravură, ilustrație. Fr. pose. – Der. poza, vb., din fr. poser.Sursa: Dicționarul etimologic român *póză f., pl. e (fr. pose, d. poser, a așeza. V. repaos). Atitudine, pozițiune a corpuluĭ: era într´o poză visătoare. Fig. Atitudine afectată: ĭa uĭtați-vă la poza mitocanuluĭ îmbogățit ! Pop. Fotografie, portret: Safta s´a dus la fotograf ca să-șĭ scoată poza. Figură, ilustrațiune: carte cu poze.
Sursa: Dicționaru limbii românești
póză s. f., g.-d. art. pózei; pl. pózeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită poză f. 1. atitudine: într´o poză răpitoare; 2. afectațiune, dorință de a produce efect; 3. pop. fotografie (= fr. pose).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PÓZĂ, poze, s. f. 1. Atitudine pe care cineva și-o impune: ținută, poziție. ◊ Expr. A(-și) lua o poză = a adopta o atitudine afectată pentru a produce impresie. ♦ (Rar) Fel, mod, chip, procedeu. 2. (Pop. și fam.) Fotografie. ♦ Ilustrație, reproducere. 3. Poziție specifică, favorabilă, expresivă, pe care o are modelul când pozează. – Din fr. pose.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)