CUIȘOARE s.n. pl. Mugurii floriferi ai unui arbust exotic (Caryophyllus aromaticus), întrebuințați drept condiment.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ
cuișoáre (condiment) (cu-i-) s. n. pl.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
cuișoare f. pl. 1. mugurii cei înfloriți ai unui frumos arbore din insulele Moluce, întrebuințați ca aromă; 2. V. garoafă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
cuișoare - Substantiv neutru, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul cuișor
cuișoare - Substantiv neutru, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul cuișor