COAFÚRĂ, coafuri, s. f. Fel în care este aranjat sau ondulat părul de pe cap (mai ales la femei). – Din fr. coiffure.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COAFÚRĂ s. f. pieptănătură, ondulare a părului la femei. (< fr. coiffure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
COAFÚRĂ s.f. Aranjament al părului, pieptănătură (în special la femei). [< fr. coiffure].
Sursa: Dicționar de neologisme
*coafúră (oa 2 silabe) f., pl. ĭ (fr. coiffure. V. coĭfură). Barb. Peptănătură [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești
coafúră (coa-) s. f., g.-d. art. coafúrii; pl. coafúriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită coafură f. 1. găteală de cap; 2. găteală la cap după obiceiul locului (= fr. coiffure).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
COAFÚRĂ, coafuri, s. f. Fel în care este aranjat sau ondulat părul de pe cap (mai ales la femei). – Din fr. coiffure.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)