Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele Anonim:

ANONÍM, -Ă, anonimi, -e, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) cu nume necunoscut, (persoană) care-și tăinuiește numele. 2. Adj. (despre un text, o operă) Al cărui autor nu este cunoscut. 3. S. f. Scrisoare nesemnată. 4. Adj. Fig. Care rămâne neștiut, necunoscut; fără personalitate. ♦ Societate (anonimă) pe acțiuni = întreprindere industrială, comercială sau financiară capitalistă, formată prin asocierea capitalului mai multor acționari. – Din fr. anonyme, lat. anonymus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ANONÍM, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care nu-și indică numele; fără nume. II. adj. 1. (despre un text, o operă) cu autor necunoscut. 2. societate ~ă = întreprindere capitalistă prin asocierea mai multor acționari. 3. (fig.) neștiut, necunoscut; lipsit de personalitate, obscur. III. s. f. scrisoare nesemnată. (< fr. anonyme, lat. anonymus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ANONÍM, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care nu-și indică numele; fără nume, al cărui nume este necunoscut; (text, operă de artă) al cărui autor nu este cunoscut. ◊ Societate anonimă = întreprindere capitalistă formată prin asocierea mai multor acționari. ♦ (Fig.) Neștiut, necunoscut. // s.f. Scrisoare nesemnată. [< fr. anonyme, cf. lat. anonymus, gr. anonymos < an – fără, onoma – nume].
Sursa: Dicționar de neologisme

ANONÍM, -Ă, anonimi, -e, adj. (Despre persoane) Care nu-și dă pe față numele; al cărui nume rămâne necunoscut; (despre un text) fără nume de autor. ♦ (Substantivat, f.) Scrisoare nesemnată. ♦ Fig. Neștiut, necunoscut. ♦ Societate anonimă = societate reprezentând principala formă de organizare a întreprinderilor capitaliste, alcătuită prin asocierea mai multor acționari. – Fr. anonyme (lat. lit. anonymus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*anoním, -ă adj. (vgr. anónymos, d. an-, fără, și ónyma, ónoma, nume. V. onomastic, pseŭdonim). Care nu poartă numele autoruluĭ: scriere anonimă. Care-și ascunde numele: denunțător anonim. Subst. Persoană care-și ascunde numele: un anonim. Fig. Iron. Un ilustru necunoscut. Com. Societate anonimă, fără nume social (fără numele acționarilor, cu acțiunĭ de obiceĭ la purtător și transmisibile fără amestecu administratorilor, ĭar asociațiĭ răspunzătorĭ numaĭ pentru sumele vărsate de eĭ). Adv. Fără iscălitură: a scrie anonim.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!anoním (a-no-/an-o-) adj. m., s. m., pl. anoními; adj. f., s. f. anonímă, pl. anoníme
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

anonim a. fără nume sau cu nume necunoscut: pamflet anonim. ║ n. anonimat: păstrează anonimul.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ANONÍM, -Ă, anonimi, -e, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) cu nume ne­cunoscut, (persoană) care-și tăinuiește numele. 2. Adj. (Despre un text, o operă) Al cărui autor nu este cunoscut. ◊ Societate anonimă pe acțiuni v. societate. 3. S. f. Scrisoare nesemnată. 4. Adj. Fig. Care rămâne neștiut, necunoscut; fără personalitate. – Din fr. anonyme, lat. anonymus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)