Am găsit 13 definiții pentru cuvantul/cuvintele ța:

TA interj. (Repetat) Exclamație care imită vorbăria multă și inutilă a cuiva, exprimând în același timp nerăbdarea interlocutorului. – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ta1 / a ta1 v. tău1 / al tău1
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ta2 (a ~) v. tău2 (al ~)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

-ta v. -tău / -tu
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

Ta, simbol chimic pentru tantal.
Sursa: Dicționar enciclopedic

ta’, s.m. – Vocativ pentru tată „părinte” (ALR 1969: 181). – Lat. tata.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

ta pron. posesiv, V. tăŭ 2.
Sursa: Dicționaru limbii românești

TA interj. (Repetat) Exclamație care imită vorbăria multă și inutilă a cuiva, exprimând în același timp nerăbdarea interlocutorului. – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȚA interj. (Repetat) Strigăt cu care se cheamă sau se alungă caprele și oile. – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ța/ța-țá interj.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ța interj. V. cea 2.
Sursa: Dicționaru limbii românești

ța! Mold. int. de mânat boul (din stânga): ța! măi Prian! AL. [Onomatopee].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ȚA interj. (Repetat) Strigăt cu care se cheamă sau se alungă caprele și oile. – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

ta - Pronume, Nominativ-Acuzativ, singular, feminin - pentru cuvantul tău