Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele ștucator:

STUCATÓR, stucatori, s. m. Meseriaș care execută lucrări de stucatură. [Var.: (înv.) ștucatór s. m.] – Din it. stuccatore, fr. stucateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


STUCATÓR s.m. Meseriaș care execută lucrări de stucatură. [Cf. fr. stucateur].
Sursa: Dicționar de neologisme

STUCATÓR s. m. muncitor specializat în lucrări de stucatură. (< it. stuccatore, fr. stucateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

stucatór s. m., pl. stucatóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*stucatór m. (it. stuccatore). Lucrător care face stucaturĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

STUCATÓR, stucatori, s. m. Meseriaș care execută lucrări de stucatură. [Var.: (înv.) ștucatór s. m.] – Din it. stucatore, fr. stucateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȘTUCATÓR s. m. v. stucator.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ȘTUCATÓR s. m. v. stucator.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)