Am găsit 15 definiții pentru cuvantul/cuvintele șoș:

SOS1, sosuri, s. n. Preparat culinar lichid sau vâscos (de obicei condimentat) cu care se pregătesc sau cu care se servesc unele mâncăruri. – Din fr. sauce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


S.O.S.2, s.o.s.-uri, s. n. Apel internațional radiotelegrafic transmis de o navă în pericol de scufundare. ♦ P. gener. Apel, semnal prin care se cere ajutor în caz de pericol. [Citit: se-o-se sau es-o-es] – Din engl., fr. s.o.s.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

SOS s.n. Preparat culinar lichid sau vâscos (de obicei condimentat) cu care se pregătesc sau se servesc anumite mâncăruri. [< fr. sauce, cf. lat. salsus].
Sursa: Dicționar de neologisme

SOS s. n. preparat culinar lichid sau vâscos (condimentat) cu care se pregătesc sau se servesc anumite mâncăruri. (< fr. sauce)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

sos (sosuri), s. n. – Preparat culinar cu care se servesc mîncărurile. Fr. sauce, cf. salcie.Der. sosieră, s. f. (vas de sos), din fr. saucière.
Sursa: Dicționarul etimologic român

S.O.S. (‹ fr., engl.; siglă de la engl. Save Our Souls „salvați sufletele noastre”), apel internațional radiotelegrafic, folosit de navele aflate în pericol pentru a cere ajutor; p. ext. orice semnal sau apel prin care se cere ajutor în caz de pericol. Semnalul a fost adoptat (1906) la Conferința radiotelegrafică desfășurată la Berlin.
Sursa: Dicționar enciclopedic

sos s. n., pl. sósuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

!SOS [cit. esoés] s. n., art. SOS-ul; pl. SOS-uri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*sos n,, pl. urĭ (fr. sauce d. lat. salsa, sărată; it. salsa, sos. V. sare). Zeamă groasă făcută din grăsime, făĭnă, ceapă (saŭ și vin și domată) prăjite și care se dă la masă cu carne și legume: chiftele cu sos. V. prajă, rîntaș, maĭoneză, mojdeĭ, scordalea, tercĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

sos n. zeamă de carne dreasă cu arome: sosuri de masă (= fr. sauce).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SOS1, sosuri, s. n. Preparat culinar lichid sau vâscos (de obicei condimentat) cu care se pregătesc sau cu care se servesc unele mâncăruri. – Din fr. sauce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SOS2, SOS-uri, s. n. Apel internațional radiotelegrafic transmis de o navă în pericol de scufundare. ♦ P. gener. Apel, semnal prin care se cere ajutor în caz de pericol. [Citit: esoés sau se-o-se] – Din engl., fr. SOS.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȘOȘ, șoși, s. m. (Reg.) Stâlp, bârnă, grindă. – Din magh. sas[fa].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

șoș, -i, (șeș), s.m. – Stâlp, bârnă, grindă. – Din magh. sas(fa) (MDA).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

ȘOȘ, șoși, s. m. (Reg.) Stâlp, bârnă, grindă. – Din magh. sas[fa].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)