Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele șnit:

ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată de marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ȘNIT s.n. (Poligr.) 1. Suprafață formată pe marginile tăiate ale unei cărți. 2. (Tehn.) Stanță. 3. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. 4. Jumătate dintr-o halbă de bere. [< germ. Schnitt].
Sursa: Dicționar de neologisme

ȘNIT s. n. 1. (poligr.) suprafață pe marginile tăiate ale unei cărți. 2. (tehn.) stanță. 3. marginea liberă a tălpii la încălțăminte. 4. jumătate dintr-o halbă de bere. (< germ. Schnitt)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

șnit (-turi), s. n. – La berărie, jumătatea recipientului numit halbă. Germ. Schnitt (Candrea).
Sursa: Dicționarul etimologic român

*șnit n., pl. urĭ (germ. schnitt, tăĭetură, șnit). Rar. Jumătate de pahar de bere, un pahar nu prea plin. V. halbă, țap, regală.
Sursa: Dicționaru limbii românești

șnit s. n., pl. șníturi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

șnit n. pahar mic de bere, cam o jumătate de halbă. [Termen introdus de chelnerii austriaci].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată din marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)