Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele șabăs:

sábaș1, sabáșe, s.n. (reg.) bacșiș.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme


sabáș2, sabáșe, s.n. (înv.) ziua de sâmbătă la mozaici; sabat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

sabáș (-șe), s. n. – (Mold.) Bacșiș.. Tc. sabaș (Tiktin).
Sursa: Dicționarul etimologic român

SÁBAȘ s. n. (Înv.) Ban dat ca bacșiș. [Var.: sábuș s. n.]
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

1) sabáș n., pl. inuz e saŭ urĭ (ung. szabás, tăĭetură, formă). Vest. Est. Formă, tip, chip, trăsăturĭ ale fețeĭ: așa-ĭ sabașu luĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

2) sábaș (orĭ -áș ?) n., pl. e (turc. sabaș. Tkt.). Sev. Nunta 295. Bacșiș. – În Șez., 8, 87, sábuș.
Sursa: Dicționaru limbii românești

sábaș1, sabáșe, s.n. (reg.) bacșiș.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

sabáș2, sabáșe, s.n. (înv.) ziua de sâmbătă la mozaici; sabat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

sabáș (-șe), s. n. – (Mold.) Bacșiș.. Tc. sabaș (Tiktin).
Sursa: Dicționarul etimologic român

SÁBAȘ s. n. (Înv.) Ban dat ca bacșiș. [Var.: sábuș s. n.]
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

1) sabáș n., pl. inuz e saŭ urĭ (ung. szabás, tăĭetură, formă). Vest. Est. Formă, tip, chip, trăsăturĭ ale fețeĭ: așa-ĭ sabașu luĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

2) sábaș (orĭ -áș ?) n., pl. e (turc. sabaș. Tkt.). Sev. Nunta 295. Bacșiș. – În Șez., 8, 87, sábuș.
Sursa: Dicționaru limbii românești

săbáș, săbáșe și săbáșuri, s.n. (reg.) 1. mod în care se prezintă cineva. 2. comportament, comportare, purtare; obicei, deprindere. 3. (în forma: sabaș) origine. 4. (art. sg.) numele unui dans popular cu lăutari; melodie după care se execută acest dans.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

săbáș (-șe), s. n. – (Trans., Olt.) Purtare, aspect, înfățișare. Mag. szabás (Candrea; Gáldi, Dict., 156).
Sursa: Dicționarul etimologic român