Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele șăia:

SAIÁ1, saiele, s. f. Ață pentru însăilat; p. ext. cusătură provizorie, cu împunsături rare; șular. [Pr.: sa-ia] – Et. nec. Cf. însăila.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


SAIÁ2, saiele, s. f. (Reg.) Adăpost (improvizat) pentru vite, în special pentru oi. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saye „umbră”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

SAIÁ3, saiele, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură (subțire) de lână. ♦ Îmbrăcăminte confecționată din această țesătură. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saya.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

saiá (saiéle), s. f.1. Pînză groasă de bumbac cu țesătură rară. – 2. Îmbrăcăminte din saia. – 3. Gard, împrejmuire de zăbrele pentru țarc. – 4. Ață de însăilat. Tc. saya (Cihac, II, 694; Șeineanu, II, 307; Lokotsch 1778; Conev 80; Ronzevalle 105). Dicționarele disting trei cuvinte diferite: saia „gard”, din tc. saya ‹ mgr. σαγία, cf. it. saia, sp. sayo, bg., sb. saja (Tiktin); saia „gard”, din tc. sayaper. saye „umbră” (Șeineanu); și saia „ață de însăilat”, de origine necunoscută pentru majoritatea cercetătorilor, legat de Cihac, II, 324, cu un „a săi” „a însăila”, neatestat, din sl. šiti, šiją „a coase”, care pare dificil fonetic. Este de presupus că cele trei accepții provin din aceeași idee comună de „țesătură rară”. Din pl. saiele s-a reconstituit un sing. săialăsailă, s. f. (ață de însăilat), deși schimbarea de accent apare rar (după Scriban, din germ. Seil „funie”); și de aici însăila (var. înseila), vb. (a coase rar), pe care Scriban, Arhiva, 1923, 284, îl derivă din mag. szál „fir”, și Drăganu, Dacor., V, 368, din mag. szélelni „a întări marginea” din szél „margine”; însăilătură, s. f. (saia). Pentru sematism cf. perdea. Saiac (var. și(i)ac), s. n. (dimie), din tc. șayak, cf. ngr. σαγιάϰι, bg. šaek, sb. šajak, este un der. de la același cuvînt.
Sursa: Dicționarul etimologic român

2) saĭá f., pl. ĭele (var. din sailă). Mold. Munt. Sailă, însăĭlătură. Fig. (Cov.) Rochie proastă (ca și cum ar fi numaĭ însăĭlată): Ce maĭ rochie ! Par’că-ĭ o saĭa ! (Cp. și cu saĭa 1).
Sursa: Dicționaru limbii românești

3) saĭá f., pl. ĭele (turc. saĭe, staul, d. pers. saĭe, umbră. V. saĭvan). Munt. Mold. Staul de stuf pentru oĭ și capre (care poate fi vara și fără acoperemînt, adică perdea) orĭ și șopron de adăpostit în obor vite, paĭe și fîn. V. olum, odaĭe, otac.
Sursa: Dicționaru limbii românești

1) saĭá f., pl. ĭele (turc. saĭa; ngr. saĭá; sagĭa și ságinon, un fel de pînză groasă; vsl. sagŭ, sac, it. saja, saio; pv. saga, saia, fr. saie, sayon, manta; mlat. sagia, saia, d. lat. saga și sagum [cuv. galic], manta militară; vgr. ságos). Munt. Un fel de manta țărănească: c’o saĭa sumeasă'n brîŭ (P.P.). Cov. Un fel de stofă rară de bumbac care se afla în negoț pe la 1870 (Cp. și cu saĭa 2).
Sursa: Dicționaru limbii românești

saiá (înv., pop.) s. f., art. saiáua, g.-d. art. saiélei; pl. saiéle, art. saiélele
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

saià f. staul (de oi și capre): saielele cu vite OD. [Turc. SAYÈ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

saià f. serjă și rochie făcută dintr'însa: cu saiaua înfiptă ’n brâu POP. [Turc. SAIÁ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SAIÁ1, saiele, s. f. (înv. și pop.) Ață pentru însăilat; p. ext. cusătură provizorie, cu împunsături rare; șular. [Pr.: sa-ia] – Cf. însăila.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SAIÁ2, saiele, s. f. (Reg.) Adăpost (improvizat) pentru vite, în special pentru oi. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saye „umbră”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SAIÁ3, saiele, s. f. (înv. și pop.) Țesătură (subțire) de lână. ♦ îmbrăcăminte confecționată din această țesătură. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saya.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

șăiá, șăiéz, vb. I (înv. și pop.) a înșeua calul.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme