Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele întristare:

ÎNTRISTÁRE, întristări, s. f. Faptul de a (se) întrista; tristețe, mâhnire, amărăciune; îndurerare. – V. întrista.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


întristare, întristări s. f. (intl.) 1. notă de plată. 2. întristări.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

întristáre f. Acțiunea de a saŭ de a te întrista, tristeță [!]: întristarea celuĭ ce șĭ-a perdut [!] copiiĭ. V. jale, măhnire [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești

întristáre s. f., g.-d. art. întristắrii; pl. întristắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

întristare f. suferință morală cauzată de ceva supărător. [V. trist].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÎNTRISTÁRE, întristări, s. f. Faptul de a (se) întrista; tristețe, mâhnire, amărăciune; îndurerare. – V. întrista.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

întristare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul întrista