Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele întovărășire:

ÎNTOVĂRĂȘÍRE, întovărășiri, s. f. Acțiunea de a (se) întovărăși și rezultatul ei. – V. întovărăși.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


întovărășíre s. f., g.-d. art. întovărășírii; pl. întovărășíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ÎNTOVĂRĂȘÍRE, întovărășiri, s. f. Acțiunea de a (se) întovărăși și rezultatul ei. – V. întovărăși.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

întovărășire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul întovărăși