Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele îndestula:

ÎNDESTULÁ, îndestulez, vb. I. Tranz. A da (sau a lua) destul; a satisface, a sătura (cu de-ale mâncării). ♦ Refl. A avea după dorință, a avea tot ce este necesar. – Din îndestul.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


îndestulá (a ~) vb., ind. prez. 3 îndestuleáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

îndestulà v. 1. a da îndestul; 2. a fi îndestul; 3. a se sătura: de o pradă așa bogată încă nu s’a îndestulat GR. AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÎNDESTULÁ, îndestulez, vb. I. Tranz. A da (sau a lua) destul; a satisface, a sătura (cu de-ale mâncării). ♦ Refl. A avea după dorință, a avea tot ce este necesar. – Din îndestul.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

îndestula - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul îndestul

îndestulă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul îndestul