Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele încordare:

ÎNCORDÁRE, încordări, s. f. Acțiunea de a (se) încorda și rezultatul ei; încordătură. – V. încorda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


încordáre f. Acțiunea de a saŭ de a te încorda, tensiune: încordarea mușchilor, (fig.) a mințiĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

încordáre s. f., g.-d. art. încordắrii; pl. încordắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

încordare f. 1. acțiunea de a încorda: încordarea mușchilor; 2. rezultatul ei: tensiune; 3. fig. opintire intelectuală.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÎNCORDÁRE, încordări, s. f. Acțiunea de a (se) încorda și rezultatul ei; încordătură. – V. încorda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

încordare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul încorda