Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele împrieteni:

ÎMPRIETENÍ, împrietenesc, vb. IV. Refl. și tranz. A deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten. [Pr.: -pri-e-.Var.: (reg.) împrietiní vb. IV] – În + prieten.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


împrietení (a ~) (-pri-e-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împrietenésc, imperf. 3 sg. împrieteneá; conj. prez. 3 împrieteneáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

împrietenì v. a (se) face prieten.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÎMPRIETENÍ, împrietenesc, vb. IV. Refl. și tranz. A deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten cu altcineva. [Pr.: -pri-e-.Var.: (reg.) împrietiní vb. IV] – În + prieten.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)