Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele împlinire:

ÎMPLINÍRE, împliniri, s. f. Acțiunea de a (se) împlini și rezultatul ei. – V. împlini.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


împliníre f. Acțiunea de a saŭ de a se împlini. Execuțiune. Realizare.
Sursa: Dicționaru limbii românești

împliníre s. f., g.-d. art. împlinírii; pl. împliníri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

împlinire f. acțiune de a împlini: 1. realizare; 2. execuțiune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÎMPLINÍRE, împliniri, s. f. Acțiunea de a (se) împlini și rezultatul ei. – V. împlini.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

împlinire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul împlini