STRAS, strasuri, s. n. Sticlă de diferite forme poliedrice, șlefuită pe fețe, care conține plumb, folosită ca imitație de pietre prețioase pentru podoabe; obiect de podoabă făcut din asemenea bucăți de sticlă. [Var.: ștras s. n.] – Din fr. strass, germ. Strass.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a STRAS s.n. Substanță sticloasă care imită diamantul și alte pietre prețioase. [Pl. -suri. / < fr. strass, cf. Strass – numele inventatorului].
Sursa: Dicționar de neologisme
STRAS s. n. substanță sticloasă care imită diamantul și alte pietre prețioase. (< fr. strass, germ. Strass)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!stras/ștras s. n., pl. strásuri/ștrásuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită stras n. compozițiune ce imitează diamantul.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
*stras și ștras n., pl. urĭ (germ. stras, după numele unul gĭuvaĭergiŭ care a răspîndit moda strasurilor în sec. XVIII). Diamant fals (făcut din silicat de potasă și din plumb).
Sursa: Dicționaru limbii românești
STRAS, strasuri, s. n. Sticlă de diferite forme folosită ca imitație de pietre prețioase pentru podoabe; obiect de podoabă făeut din asemenea bucăți de sticlă. [Var.: ștras s. n.] – Din fr. strass, germ. Strass.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
ȘTRAS s. n. v. stras.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a *ștras, V. stras.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ștras v. strasSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ȘTRAS s. n. v. stras.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)