stioácă s.f. (reg.) crestătură făcută în parmacul de sus al prispei.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
știoácă, știóci, s.f. (reg.) 1. ghionoi (de cioplit piatra). 2. târnăcop cu un tăiș lat. 3. sapă cu vârf ascuțit. 4. (în forma: știocă) teslă. 5. (în forma: știocă) bardă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme