SĂRÁT2, -Ă, sărați, -te, adj. 1. Care conține sare în mod natural. ♦ De sare, caracteristic sării. Gust sărat. ♦ (Despre alimente) Căruia i s-a adăugat sare (pentru a i se da gust sau în scopul conservării); cu multă sare. 2. Fig. (Despre vorbe, glume) Spiritual; caustic, usturător. 3. Fig. (Fam.) Scump. exagerat. Prețuri sărate. – V. săra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a SĂRÁT1 s. n. Sărare. – V. săra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
sărat, -ă, sărați, -te adj. (d. vorbe, glume) spiritual; hazliuSursa: Dicționar de argou al limbii române sărát s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită sărát, -ă adj. (d. a săra, orĭ lat. pop. salatus). Care conține sare: apa măriĭ e sărată. În care am pus sare: pește sărat. Fig. (Iron.) Scump: prețurĭ sărate (Se zi și ardeĭat orĭ piperat). Fig. De spirit, plăcut, fin: om, cuvînt sărat (Se zice maĭ mult de contrariŭ: om nesărat).
Sursa: Dicționaru limbii românești
sărat a. 1. stropit cu sare: carne sărată; 2. ce conține sare: apă sărată; 3. fam. scump: e cam sărat; 4. fig. plăcut, fin: vorbe sărate. ║ n. acțiunea de a săra: săratul peștilor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
SĂRÁT1 s. n. Sărare. – V. săra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
SĂRÁT2, -Ă, sărați, -te, adj. 1. Care conține sare. ♦ De sare, caracteristic sării. Gust sărat. ♦ (Despre alimente) Căruia i s-a adăugat sare (pentru a i se da gust sau în scopul conservării); cu prea multă sare. 2. Fig. (Despre vorbe, glume) Spiritual; caustic, usturător. 3. Fig. (Fam.) Scump, exagerat. Prețuri sărate. – V. săra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) sărât, -ă, adj. (reg.) batjocoritor.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
Forme flexionare:
sărat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul săra