a dăinui - Verb - conjugarea a IV-a


Moduri nepredicative pentru verbul a dăinui
InfinitivInfinitiv lungGerunziuParticipiuSupin
a dăinuidăinuiredăinuinddăinuitde dăinuit

Moduri predicative pentru verbul a dăinui
Pers./Nr.PrezentImperfectPerfect simpluPerfect compusMai mult ca perfectViitorViitor anterior
Persoana I/Singulardăinuidăinuiamdăinuiiam dăinuitdăinuisemvoi dăinuivoi fi dăinuit
Persoana a II-a/Singulardăinuidăinuiaidăinuișiai dăinuitdăinuiseșivei dăinuivei fi dăinuit
Persoana a III-a/Singulardăinuiedăinuiadăinuia dăinuitdăinuiseva dăinuiva fi dăinuit
Persoana I/Pluraldăinuimdăinuiamdăinuirămam dăinuitdăinuiserămvom dăinuivom fi dăinuit
Persoana a II-a/Pluraldăinuițidăinuiațidăinuirățiați dăinuitdăinuiserățiveți dăinuiveți fi dăinuit
Persoana a III-a/Pluraldăinuiedăinuiaudăinuirăau dăinuitdăinuiserăvor dăinuivor fi dăinuit
Pers./Nr.ConjunctivConditional OptativImperativ
Persoana I/Singulardăinuisă fi dăinuitdăinuiaș fi dăinuit
Persoana a II-a/Singulardăinuisă fi dăinuitai dăinuiai fi dăinuitdăinuie
Persoana a III-a/Singulardăinuiesă fi dăinuitar dăinuiar fi dăinuit
Persoana I/Pluraldăinuimsă fi dăinuitam dăinuiam fi dăinuit
Persoana a II-a/Pluraldăinuițisă fi dăinuitați dăinuiați fi dăinuitdăinuiți
Persoana a III-a/Pluraldăinuiesă fi dăinuitar dăinuiar fi dăinuit