a Impatura - Verb - conjugarea I


Moduri nepredicative pentru verbul a Impatura
InfinitivInfinitiv lungGerunziuParticipiuSupin
a împăturaîmpăturareîmpăturândîmpăturatde împăturat

Moduri predicative pentru verbul a Impatura
Pers./Nr.PrezentImperfectPerfect simpluPerfect compusMai mult ca perfectViitorViitor anterior
Persoana I/Singularîmpăturîmpăturamîmpăturaiam împăturatîmpăturasemvoi împăturavoi fi împăturat
Persoana a II-a/Singularîmpăturiîmpăturaiîmpăturașiai împăturatîmpăturaseșivei împăturavei fi împăturat
Persoana a III-a/Singularîmpăturăîmpăturaîmpăturăa împăturatîmpăturaseva împăturava fi împăturat
Persoana I/Pluralîmpăturămîmpăturamîmpăturarămam împăturatîmpăturaserămvom împăturavom fi împăturat
Persoana a II-a/Pluralîmpăturațiîmpăturațiîmpăturarățiați împăturatîmpăturaserățiveți împăturaveți fi împăturat
Persoana a III-a/Pluralîmpăturăîmpăturauîmpăturarăau împăturatîmpăturaserăvor împăturavor fi împăturat
Pers./Nr.ConjunctivConditional OptativImperativ
Persoana I/Singularîmpătursă fi împăturatîmpăturaaș fi împăturat
Persoana a II-a/Singularîmpăturisă fi împăturatai împăturaai fi împăturatîmpătură
Persoana a III-a/Singularîmpăturesă fi împăturatar împăturaar fi împăturat
Persoana I/Pluralîmpăturămsă fi împăturatam împăturaam fi împăturat
Persoana a II-a/Pluralîmpăturațisă fi împăturatați împăturaați fi împăturatîmpăturați
Persoana a III-a/Pluralîmpăturesă fi împăturatar împăturaar fi împăturat