a îngădui - Verb - conjugarea a IV-a


Moduri nepredicative pentru verbul a îngădui
InfinitivInfinitiv lungGerunziuParticipiuSupin
a îngăduiîngăduireîngăduindîngăduitde îngăduit

Moduri predicative pentru verbul a îngădui
Pers./Nr.PrezentImperfectPerfect simpluPerfect compusMai mult ca perfectViitorViitor anterior
Persoana I/Singularîngăduiîngăduiamîngăduiiam îngăduitîngăduisemvoi îngăduivoi fi îngăduit
Persoana a II-a/Singularîngăduiîngăduiaiîngăduișiai îngăduitîngăduiseșivei îngăduivei fi îngăduit
Persoana a III-a/Singularîngăduieîngăduiaîngăduia îngăduitîngăduiseva îngăduiva fi îngăduit
Persoana I/Pluralîngăduimîngăduiamîngăduirămam îngăduitîngăduiserămvom îngăduivom fi îngăduit
Persoana a II-a/Pluralîngăduițiîngăduiațiîngăduirățiați îngăduitîngăduiserățiveți îngăduiveți fi îngăduit
Persoana a III-a/Pluralîngăduieîngăduiauîngăduirăau îngăduitîngăduiserăvor îngăduivor fi îngăduit
Pers./Nr.ConjunctivConditional OptativImperativ
Persoana I/Singularîngăduisă fi îngăduitîngăduiaș fi îngăduit
Persoana a II-a/Singularîngăduisă fi îngăduitai îngăduiai fi îngăduitîngăduie
Persoana a III-a/Singularîngăduiesă fi îngăduitar îngăduiar fi îngăduit
Persoana I/Pluralîngăduimsă fi îngăduitam îngăduiam fi îngăduit
Persoana a II-a/Pluralîngăduițisă fi îngăduitați îngăduiați fi îngăduitîngăduiți
Persoana a III-a/Pluralîngăduiesă fi îngăduitar îngăduiar fi îngăduit